Toţi suntem nimicuri în faţa morţii
Toţi suntem orbi când cade întunericul nopţii
Unde vrei să alergi,
Când vezi că abia porneşti
Şi dintr-o dată tre` să te opreşti ?
Şi pentru câte să-ţi faci griji în viaţă
Când nu ştii niciodată dac-apuci să te trezeşti
În următoarea dimineaţă ?
Se face ceaţă…
Eşti mic,aproape că nu însemni nimic
Când te gândeşti că la orice pas greşit
Cazi dintr-o dată…s-a sfârşit.
Eşti copil,nu ştii nici ce-nseamnă vina
Şi dintr-o data realizezi că se stinge lumina.
—————–
© Robert – 2011
Comentarii